Suntem pe primul loc în UE la dobândirea cetățeniei unui alt stat membru. Surpriza de pe locul al treilea

Suntem pe primul loc în UE la dobândirea cetățeniei unui alt stat membru. Surpriza de pe locul al treilea

O româncă a “prăduit” un italian de aproape 800 de mii de euro! Cum a reușit să îl păcălească de o sumă atât de mare
Imaginile din România care te fac să te îndrăgostești din nou de țara ta! Si străinii trebuie să vadă aceste frumuseți
Amendă uriașă pentru un român din Italia, pentru că are mașina înmatriculată în România!

Aproximativ 825.000 de persoane au dobândit în 2017 cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene, în scădere faţă de 995.000 de persoane în 2016 şi 841.000 în 2015, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Din totalul numărului de persoane care au dobândit cetăţenia unui stat membru al UE, doar 17% sunt foşti cetăţeni ai unei alte ţări membre a blocului comunitar, în timp ce majoritatea este din afara UE.


Conform acestor date, românii (25.000 de persoane) și polonezii (22.000 de persoane) au fost în 2017 cele mai mari grupuri de cetăţeni UE care au dobândit cetăţenia unui alt stat membru UE.

Pe locul al treile se clasează britanicii (15.000 de persoane), care, după votul pentru Brexit, au solicitat masiv cetățenia altui stat membru, pentru a rămâne cetățeni UE. Acest număr marchează o majorare de 127% comparativ cu numărul britanicilor care au obţinut paşapoarte UE în 2016.

Dintre britanici, 6.851 au primit cetăţenie germană, 1.733 au devenit cetăţeni francezi, iar 1.381 au devenit cetăţeni belgieni, urmaţi de un număr uşor mai mic de Olanda şi Suedia.

Jumătate din statele membre UE au acordat cetăţenie unui număr mai mare de persoane în 2017 faţă de 2016. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în România (de la 4.527 persoane în 2016 la 6.804 persoane în 2017, sau o creştere de 50%), Luxemburg (de la 3.315 persoane în 2016 la 4.980 persoane în 2017, sau un avans de 50%), Slovacia (de la 484 persoane în 2016 la 645 persoane în 2017, sau o creştere de 33%), Malta (de la 1.495 persoane în 2016 la 1.973 persoane în 2017, sau o creştere de 32%) şi Finlanda (de la 9.375 persoane în 2016 la 12.219 persoane în 2017, sau o creştere de 30%).

Numărul cetăţeniilor acordate în 2017 a scăzut la jumătate în statele membre ale UE, cel mai semnificativ declin fiind în Croaţia (de la 3.973 persoane în 2016 la 688 persoane în 2017, sau minus 83%), Spania (de la 150.944 persoane în 2016 la 66.498 persoane în 2017, sau minus 56%), Danemarca (de la 15.028 persoane în 2016 la 7.272 persoane în 2017, sau minus 52%) şi Estonia (de la 1.780 persoane în 2016 la 880 persoane în 2017, sau minus 51%).

Un indicator utilizat în mod curent este “rata de naturalizare”, definită în statistica Eurostat ca fiind raportul dintre numărul total al cetăţeniilor acordate şi efectivele de rezidenţi străini în aceeaşi ţară, la începutul anului.

Cea mai ridicată rată de naturalizare în 2017 s-a înregistrat în Suedia (8,2 cetăţenii dobândite la 100 de rezidenţi străini), România (5,9), Finlanda (5), Portugalia (4,5), Grecia (4,2) şi Cipru (3,9), iar cea mai scăzută în Estonia (0,4), Letonia (0,6), Austria şi Cehia (ambele cu 0,7), Slovacia şi Lituania (ambele cu 0,9).

COMMENTS

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close